Simbolurile raionului

 

 

STEMA RAIONULUI TELENEȘTI
TELENESTI_002

Pe albastru, un cocostârc de argint, ciocat și membrat roșu, purtând sub aripa dreaptă un steag militar (o pânză pătrată albă, cu o cruce-firet roșie, îmbrăcată pe o hampă de argint), ținând în gheara dreaptă o seceră de argint și însoțit în cantonul liber al scutului de un pinten, de același metal.

Scutul timbrat de o coroană raională.

DRAPELUL RAIONULUI TELENEȘTI

TELENESTI_DRAP

Drapelul raionului Telenești reprezintă o pânză dreptunghiulară (2:3), bipartită vertical în proporţie de 1:2, având treimea-ghindant albă, iar în batantul pătrat, în câmp albastru, un cocostârc alb, ciocat și membrat roșu, purtând sub aripa dreaptă un steag militar (o pânză pătrată albă, cu o cruce-firet roșie, îmbrăcată pe o hampă albă și ținând în gheara dreaptă o seceră albă.

 

Explicație

 

Mobila principală a stemei și drapelului raionului Telenești este un cocostârc purtând sub aripa dreaptă un steag militar. Ea simbolizează faptul că teritoriul actualului raion Telenești, în conformitate cu diviziunea administrativ-teritorială istorică a Țării Moldovei, a făcut parte aproape integral de ținutul Orheiului, ascultând de ocoalele Câmpului, Răutului de Sus și Măetinile, fapt atestat încă la recensământul din 1817[1]. Numai patru sate – Brânzeni, Ordășei, Pistruieni și Târșiței – ascultau de ocolul Răutului (Ordășeii)[2], ocolul De peste Răut (Brânzeni și Pistruienii)[3] și ocolul Câmpului de Jos (Târșițeii)[4] ale ținutului Sorocii.

Stema ținutului Orhei, după cum se poate vedea din surse sigilare a fost un cocostârc purtând un steag[5].

explicatie
Semnificația acestei embleme medievale foarte plastice încă ne scapă, dar conservarea ei este dictată de însuși spiritul heraldicii. La preluare, s-a încercat să se dea o tentă militară steagului purtat de pasăre, dat fiind faptul că orheienii au fost întotdeauna implicați activ în paza marginii Țării Moldovei. Astfel, steagul alb cu crucea roșie plină și îngustă din câmp ne duce cu gândul la steagul Sfântului Gheorghe, patronul oastei Țării Moldovei.

În conformitate cu canoanele științei și artei heraldice, stemele noi, derivate din altele, mai vechi, trebuie să comporte elemente de brizare, adică de modificare în sens heraldic. Prima modificare, expresă pentru stema raionului Telenești a constat în faptul că păsării orheiene i s-a dat în mâna dreaptă o seceră. Secera provine din stema medievală a ținutului Soroca, care reprezenta o secerătoare secerând în câmp, întoarsă spre dreapta heraldică, sau, în formulă simplificată, doar un snop de grâu și o seceră[6].

explic
Secera a fost aleasă nu numai pentru că ea se identifică cu satele care au făcut parte din ținutul istoric al Sorocii, ci și pentru că această unealtă comportă idei similare cu altă unealtă agricolă – coasa –, cea care, însoțind stejarul de la Chișinău, a fost prezentă în stema județului Orhei, stabilită după reforma administrativ-teritorială a Basarabiei din 1835, și care a rămas în esența ei emblematică în vigoare până la ocupația sovietică. Majoritatea satelor din actualul raion Telenești au făcut parte din acest nou județ Orhei până la 1944.

explicat.
O a doua individualizare a cocostârcului din stema raionului Telenești s-a făcut prin însoțirea lui de un pinten amplasat în cantonul liber al scutului heraldic. Sensul introducerii acestei mobile este, de asemenea, unul dublu.

Mai întâi, pintenul face aluzie la stema județului Iași, creat după 1812 și denumit apoi Bălți, la care au trecut administrativ satele orheiene Beșeni (azi Codru), Ciulucani, Cucioaia, Ghiliceni, Câșla (Ghiliceni), Mândrești și Zgărdești, azi înglobate în raionul Telenești. Stema acestui nou județ a fost un cap de cal de argint în câmp roșu și a derivat din stema ținutului istoric Iași, a cărui stemă era un cal întreg.

În același timp, pintenul, ca atribut al cavalerului, face aluzie și la nu puținele sate răzeșești din raionul Telenești.

expl.
În sfârșit, culoarea verde a câmpului heraldic invocă pe de o parte faptul că circa o jumătate din teritoriul raionului Telenești este cuprins în zona Codrilor, iar pe de altă parte faptul că agricultura rămâne preocuparea de bază a gospodarilor locului.

 

Coroana raională care timbrează scutul arată poziţia ierarhică a raionului în sistemul diviziunii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.

 

Drapelul raionului a fost elaborat în baza stemei, prin mijloace specifice vexilologiei.

Treimea albă apărută la ghindant dublează coloristic albul mobilei principale – cocostârcul. Ea a fost menită să creeze o individualizare pentru acest drapel în contextul drapelelor Republicii Moldova și să echilibreze compoziția din batantul pătrat care apare ca o banieră armoriată.

În același timp, în drapel a trebuit să se renunțe la pinten, care ar fi dezechilibrat însemnul vexilar, dar al cărui smalt de argint se regăsește din plin în albul ghindantului.

[1] И. Н. Халиппа, Роспись землевладений и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года, în Труды Бессарабской Губернской Ученой Архивной Комиссии, т. 3, Кишинев, 1907, p. 118-124 (ocolul Câmpului), 128-132 (ocolul Răutului de Sus), 167-172 (ocolul Măetinile).

[2] Ibidem, p. 64.

[3] Ibidem, p. 67-68.

[4] Ibidem, p. 62.

[5] Silviu Andrieş-Tabac, Heraldica teritorială a Basarabiei şi Transnistriei, Chişinău: Museum, 1998, p. 32-34, fig. 31; Sergius Ciocanu, Consideraţii privind stemele medievale ale ţinuturilor Lăpuşna şi Orhei în lumina sigiliilor Serdăriei Orheiului, în Simpozion de numismatică dedicate centenarului Societăţii Numismatice Române (1903-2003), Chişinău, 26-28 noiembrie 2003. Comunicări, studii şi note, Bucureşti, 2005, p. 189-191.

[6] Silviu Andrieş-Tabac, op. cit., p. 32-33, fig. 25, 30.

 

 

IMNUL RAIONULUI TELENEȘTI „MELEAG STRĂBUN”

Muzica: Gheorghe Mustea

Versuri: Galina Furdui

Imnul raionului Telenești a fost aprobat prin Decizia Consiliului raional nr. 3/19 din 12 iunie 2012 „Cu privire la proiectul imnului raionului Telenești”.

imn

Simbolica raionului Telenești a fost introdusă în uz şi înregistrată în Armorialul General  al Republicii Moldova prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1562 din 07.05.2015 cu privire la introducerea în uz şi  înregistrarea stemei, drapelului şi imnului raionului Teleneşti.

 

REGULAMENTUL DE UTILIZARE

A STEMEI ŞI DRAPELULUI RAIONULUI

  1. Stema şi drapelul raionului Teleneşti sunt însemnele oficiale ale raionului şi reprezintă plenar comunitatea raională în faţa altor comunităţi.
  1. STEMA RAIONULUI
  • Stema raionului Teleneşti reprezintă :

urmează blazonarea oficială dată de Comisia Națională de Heraldică (C.N.H.)

pe albastru, un cocostîrc de argint, ciocat şi membrat roşu, purtînd sub aripa dreaptă un steag militar (o pînză pătrată albă, cu o cruce-firet roşie, îmbrăcată pe o hrampă de argint) ţinînd în gheara dreaptă o seceră de argint şi însoţit în cantonul liber al scutului de un pinten, de acelaşi metal. Scutul timbrat de o coroană raională.

  • Stema raionului poate figura :
  1. Pe sigiliile oficiale ale instituţiilor raionale oficiale;
  2. Pe antetul hîrtiilor oficiale emanate de la autorităţile raionale oficiale;
  3. Pe edificiile publice şi în birourile de serviciu ale funcţionarilor publici care reprezintă autoritatea administraţiei publice locale;
  4. Pe bunurile mobile şi imobile ale raionului;
  5. Pe medaliile, insignele şi decoraţiile faleristice locale;
  6. Pe diplomele de onoare conferite de autorităţile raionale;
  7. Pe intrările pe teritoriul raionului ;
  8. Pe mărcile, plicurile şi alte emisiuni poştale;
  9. Pe diverse suvenire şi alte obiecte de protocol;
  10. În alte cazuri neprevăzute de prezentul regulament, cu permisiunea consiliului raional sau a Comisiei Naţionale de Heraldică (CNH).
  • În cazul plasării stemei raionului alături de Stema de Stat a Republicii Moldova, stema raionului se plasează într-o poziţie secundară faţă de stema de stat, mai la dreapta sau mai jos, iar dimensiunile stemei raionului nu pot depăşi dimensiunile stemei de stat.
  1. DRAPELUL RAIONULUI
  • Drapelul raionului Teleneşti reprezintă:

urmează blazonarea oficială dată de C.N.H.

o pînză dreptunghiulară (2:3), bipartită vertical în proporţie de 1:2, avînd treimea-ghindant albă, iar în butantul pătrat, în cîmp albastru, un cocostîrc alb, ciocat şi membrat roşu, purtînd sub aripa dreaptă un steag militar (o pînză pătrată albă, cu o cruce-firet roşie, îmbrăcată pe o hampă albă şi ţinînd în gheara dreaptă o seceră albă.

  • Drapelul raionului există în două forme : drapelul original şi drapelul uzual.
  • Drapelul original are compoziţia descrisă la pct. 3.1, se confecţionează într-un singur exemplar, cu dimensiunile de 1000 x 1500 mm, şi conţine următoarele decoruri exterioare şi accesorii obligatorii:
  1. Franjuri de aur pe perimetrul pînzei, în afară de latura de la hampă care se festonează cu fir de aur;
  2. Două şnururi de aur prinse de vîrful hampei şi terminate cu ciucuri din acelaşi metal;
  3. O panglică tricoloră, în culorile Drapelului de Stat al Republicii Moldova, terminată cu franjuri de aur şi legată în fundă de vîrful hampei;
  4. Hampă confecţionată din lemn vopsir roşu-închis, avînd lungimea de 2,5 ori mai mare decît înălţimea pînzei drapelului şi talpa ferecată în metal;
  5. Vîrf standart pentru hampele drapelelor instituţiilor de stat ale Republicii Moldova.
  • Drapelul original al raionului se păstrează în biroul de serviciu al preşedintelui raionului şi se scoate în public, la decizia preşedintelui, cu prilejul unor ceremonii oficiale.
  • Drapelul uzual al raionului este cel descris la pct. 3.1. De regulă, el se îmbracă pe o hampă simplă de al cărei vîrf se leagă o panglică tricoloră simplă în culorile Drapelului de Stat al Republicii Moldova.
  • Drapelul raionului se abordează pe sediul consiliului raional şi alte edificii publice de pe teritoriul raionului, reprezentînd autoritatea raională.
  • Drapelul raionului poate figura pe diverse emisiuni poştale, suvenire, obiecte de protocol ect. Şi poate fi folosit în cadrul unor manifestaţii sportive, culturale, festive, acţiuni oficiale, precum şi alte cazuri, cu permisiunea consiliului raional sau a Comisiei Naţionale de Heraldică.
  • În cazul abordării sau plasării drapelului raionului alături de Drapelul de Stat al Republicii Moldova, drapelul raionului se aşează într-o poziţie secundară faţă de drapelul de stat, mai la dreapta sau mai jos, iar dimensiunile lui liniare nu pot depăşi dimensiunile drapelului de stat.